Oana SIMA
“Studiez, cercetez si experimentez procesul de slabire de peste 25 de ani si am ajutat sute de persoane pana acum”
SLABESTE USOR SI SANATOS!
Nu este nevoie sa faci foamea ca sa slabesti!
Se poate pierde in greutate mancand bine.
Gestionarea si Depasirea Esecului in Procesul de Slabire - materialul 1
Declaratie de intentie: scopul acestor materiale este ca sa-ti ofere o baza (de informatii) solida, o rampa de lansare catre silueta pe care o doresti. Parcurge-le pe toate, si vei vedea mult mai limpede drumul pe care il ai de parcurs catre scopul tau. Vine un material pe zi, vei avea timp sa il citesti, sa-l intelegi si sa meditezi la situatia in care te afli. Sunt 7 materiale (ultimile doua sunt intitulate Dieta potrivita si Miscarea).
Acum sa ma prezint, ca sa intelegi ce anume ma face in masura sa vorbesc despre subiectul acesta.
Sunt Oana Sima, am 40 de ani din care de 25 de ani am ca hobby procesul de slabire, căsătorită, cu 2 copii si locuiesc în Focșani, județul Vrancea
De-a lungul vieții am avut și am în continuare o lunga si complicata relatie cu slabitul.
De mica am fost dolofana si as putea spune ca am constientizat destul de devreme asta datorita micilor rautati ale altor copii. Imi amintesc ca in mod constant ma comparam cu alti copii uitandu-ma cu jind la cei care erau slabuti, dorindu-mi si eu sa fiu la fel.
Cea mai mare umilire ‘’publica’’, as putea spune ca a fost in clasa a IV-a, cand toata clasa a fost dusa la dispensarul scolar pentru masuratori (inaltime si greutate). A rezultat ca eram cea mai grasuta din clasa, avand 40 de kg, pe cand cea mai slaba fetita avea vreo 24 de kg. Impactul emotional negativ a fost devastator pentru mine atunci, un copil de 10 ani.
Si acum, la 30 de ani de atunci, simt supararea, rusinea enorma, jena, tristetea, descurajarea, furia cand un copil întreba cate kg am. Stiu ca zile intregi copiii au vorbit pe tema kilogramelor in clasa si de fiecare data mi-as fi dorit sa dispar de pe fata pamantului.
Evident ca toate acestea erau doar in interiorul meu.
Toti ceilalti, parinti, d-na invatatoare, prietenele, spunandu-mi ca de fapt nu-s asa de grasuta, ca sunt o fata draguta, desteapta, lucru care ma facea sa sufar si mai mult, pentru ca stiam ca minteau, cel putin in privinta dimensiunilor. Cifrele spuneau altceva.
De atunci am inceput sa fiu atenta la subiectul acesta, devenit dintr-o data foarte dureros si sensibil pentru mine.
Lungul si extenuantul sir al curelor de slabire a inceput pe la varsta de 15 ani, odata cu intrarea la cel mai bun liceu din oras, unde erau, sau asa mi se parea mie, cele mai frumoase si mai slabute adolescente.
De atunci am început sa-mi doresc cu disperare un alt corp, mai suplu, mai subtire.
Am tinut, sau mai bine zis am încercat toate curele de slabire de care auzeam, majoritatea dintre ele niste naivitati ca sa nu zic chiar prostii. Zile intregi doar cu mere, cartofi fierti, orez fiert fara sare, supa de varza, înfometare, la un moment dat ajunsesem la bulimie chiar, fumat excesiv, cafea in exces, pastile pentru slabit, ceaiuri pentru slabire si toate acestea fara rezultate notabile.
Slabeam cateva kilograme, apoi ma intorceam la vechile obiceiuri si evident surplusul revenea intotdeauna.
Esecul devenise prietenul meu cel mai bun. De fiecare data cand incepeam o cura, inevitabil aparea si el, mai devreme sau mai tarziu.
Ajunsesem chiar sa cred ca pentru mine acesta era finalul firesc al procesului.
Pe dinafara eram o persoana vesela, joviala, cu simtul umorului, educata, placuta de cei din jur (recent am citit un studiu care spunea ca persoanele supraponderale aleg in mod intuitiv sa fie asa ca sa fie acceptate mai usor de cei din jur, pentru ca sa compenseze handicapul pe care il au datorita kilogramelor) si, daca stau sa ma gandesc un pic, majoritatea covarsitoare a grasutilor pe care ii stiu sunt niste simpatici.
In interior insa, sufeream teribil.
Kilogramele in plus erau o povara pentru mine.
Nici o haina nu ma avantaja, era un chin sa ma imbrac cand ieseam din casa, nu mai zic cand ieseam la o intalnire, asta in cazul in care era si aia. Surplusul acesta, ce odata cu inaintarea in varsta devenea tot mai consistent, imi afecta stima de sine, implicit si viata personala, simteam ca nu merit atentia si simpatia cuiva, si daca se intampla asta
aveam impresia ca vede doar kilogramele in exces pe care le aveam.
Am devenit si vegetariana de la 20 ani, doar ca sa slabesc.
Evident degeaba, nu a avut nici un rezultat de genul asta!
Ajunsesem in punctul in care simteam vinovatie si ma ”biciuiam” de fiecare data cand mancam ceva,chiar daca era doar un mar.
Asa au trecut anii pentru mine, viata mergea inainte, pe alte planuri eram destul de bine, dar la varsta de 30 de ani am decis sa pun punct la tot chinul legat de slabire, sa
accept faptul ca sunt grasuta, si am sa raman asa pentru tot restul vietii.
Si minune!
Cand am renuntat la a ma chinui cu tot felul de diete, am inceput sa slabesc!
Nu-mi venea sa cred!
În cateva luni ajunsesem, de la Dumnezeu stie cat ,(acum as spune ca cca 80 de kg)… la 60 kg (la 1.72 inaltime). Îmi vedeam coastele, aveam abdomenul plat, fara cele 3 randuri de colacei de dinainte, nu mai aveam picioarele si bratele pline de celulita, eram slabaaaa!!!
Odata cu kilogramele, pentru prima oara in viata mea au disparut si supararea, dezgustul, vinovatia, tristetea, ingrijorarea, dezamagirea, frustarea pe care le simteam zi de zi.
Sentimentele acestea au fost inlocuite de multumire, incantare, euforie, fericire, au fost inlocuite de faptul ca pentru prima oara in cei 30 de ani ai vietii mele ma
simteam confortabil in corpul meu, ma simteam cu adevarat frumoasa.
Dar fericirea nu a tinut mult, deoarece am ramas insarcinata si pe la sfarsitul sarcinei aveam peste 85 de kg (nu stiu exact ca iar refuzam sa ma cantaresc).
Cosmarul kilogramelor revenise, mai rau ca inainte.
Suferinta e mai mare cand ai avut ceva si ai pierdut, decat atunci cand n-ai avut niciodata.
Am stat 2 ani acasa in concediu de crestere a copilului in timpul acesta reluand sirul extenuant al curelor de slabire, fara rezultate notabile. Dupa cei 2 ani de stat acasa am
vrut sa ma intorc la munca, dar firma pentru care lucrasem a dat faliment.
Doar ca sa am o ocupatie, am decis sa ma angajez maseur la cel mai frumos salon de infrumusetare din oras (facusem cursuri de masaj terapeutic cu 6 ani in urma).
Acolo, intrata in mediul acela, in care toti erau foarte preocupati de aspectul lor fizic, am inceput si eu sa fiu mai atenta la mine, am inceput sa citesc tot ce-mi cadea in mana legat de acest subiect, mai mult fiind interesata de componenta psihologica a problemei, pentru ca mi-am dat seama ca acolo este obstacolul principal.
Este mai simplu sa vezi, sa analizezi, sa gasesti rezolvarea unei probleme la altcineva, decat la tine.
Cand e vorba de altcineva e mult mai simplu sa fii obiectiv.
Toate stim ca atunci cand sunt mai multe femei impreuna, inevitabil se ajunge la subiectul slabit. Asa am cunoscut o clienta care spunea ca o prietena a ei a tinut o cura de slabire, numita Dieta Rina’s, si a fost foarte eficienta.
In acea perioada, intr-o zi cand ma plangeam mamei mele ca iar ma chinui sa slabesc si nici un rezultat; ca sa ma consoleze, vine cu replica „Pai, mama, de acum asta
e….”.
Am simtit ca imi fuge pamantul de sub picioare. Ma si vedeam pentru toata viata grasa, diforma, urata.
Ei bine, pentru mine in acel moment a avut loc ceea ce se numeste un “declic emotional”.
Salvarea mea. O propozitie banala care in mine a schimbat totul. Deodata am gasit in mine resursele sa fac ceea ce trebuia sa fac. Ca la teorie eram foarte buna… .
Dar de data asta, pentru prima oara in viata, am reusit sa tin o cura de slabire (Rina), pana am ajuns la rezultatele pe care le doream cu disperare. De la 75 kg, deoarece reusisem sa mai dau jos ceva, incepand serviciul, am ajuns la 62, apoi la 59!!!
Fericirea, incantarea, bucuria erau ale mele din nou!
Si de atunci, din 2013 ma mentin in jurul acestei greutati, cu toate ca am mai ramas insarcinata o data, dar de data asta am putut fara mari probleme sa gestionez problema mea legata de greutate.
Mereu insa, plus – minus cateva kilograme, pentru ca munca mea legata de kilogramele pe care le am este continua, grea, epuizanta cateodata, dar marea mea multumire este ca lupta nu se vede pe exterior, este doar in interiorul meu.
Imediat ce am slabit (a crescut increderea in sine pana la cer!) am deschis un Cabinet Wellness, unde de 7 ani ma ocup de slabire si masaj. Si imi place ceea ce fac!
Plus ca ma ajuta sa nu pierd directia.
Oare cate dintre noi nu stau prinse in emotiile negative ani…si ani?
De cate ori afisezi un zambet larg pe fata cand tie de fapt iti vine sa urli ca nu-ti sta bine cu nik?
De-a lungul timpului am continuat sa aprofundez subiectul, am studiat, dar am si discutat in detaliu cu sute de persoane.
Transformarea pasiunii in job a fost un moment cheie din viata mea, care m-a ajutat sa am intelegerea lucrurilor pe care o am acum.
Compania persoanelor care lupta pentru acelasi lucru, a celor asemeni mie care fac mari eforturi ca sa ajunga unde doresc, discutiile pe acest subiect, au fost si sunt foarte
importante.
Aud deseori ca experienta conteaza!
Contrazic acest lucru.
Experienta evaluata conteaza. Invatamintele trase conteaza. Crearea unui sistem, adica aplicarea lor din nou, si din nou cand te confrunti cu acel obstacol, conteaza.
Acum, uitandu-ma in urma, vad ca toate etapele prin care am trecut au fost necesare ca eu sa ajung unde sunt acum. Daca subiectul acesta nu mi-ar fi provocat atata suferinta…poate nu as fi fost interesata sa citesc, sa ascult, sa invat, sa analizez, sa aplic pe mine si pe alte persoane atat de mult.
Durerea a fost necesara ca eu sa fac din acest subiect o pasiune, sa ajung sa ma pot ajuta, dar si sa pot sprijini si pe altii care trec prin grele incercari.
Gestionarea si depasirea obstacolelor care apar intr-o cura de slabire vor fi detaliate in e-mailurile urmatoare.
Daca eu am putut, daca altii pe care i-am ghidat au putut, înseamna ca se poate, si pentru tine!
SI…..AM O VESTE MINUNATA, EXTRAORDINARA, SENZATIONALA !!!!!
Daca esti aici si citesti…asta inseamna ca esti in proces…esti pe drumul care poate duce la rezolvarea problemei.
Asta depinde de tine. De cat de multa rezistenta opui la schimbare si de cat de mult te lasi ghidata in proces.
In urmatorul material o sa te ajut sa intelegi de ce esuezi in procesul de slabire.
Tinem aproape!
Oana Elena Sima,
Specialist in slabire