Diabetul Si Consilierea Nutritionala
Ce fac cand vii la cabinet, imi spui ca vrei sa slabesti dar NU spui ca ai diabet? Nu-mi spui pentru ca nu e important? Cum sa omiti asa ceva?
Dupa ce trec prin toti pasii care tin de o consiliere nutritionala(adica vreo doua ore), facem planul de bataie, adica: ce ar trebui sa mananci, cat si cum; alegem apoi variantele care cred eu ti-ar placea din toate alimentele noi pe care ti le propun, ca apoi dintr-o intamplare fericita, parerea mea, inainte de a te ridica de pe scaun sa pleci, imi spune ca mai faci dimineata si noaptea cate o hipoglicemie.
What?? zic eu… Nu-mi vine sa cred!! Si atunci mi se aprind toate beculetele in legatura cu toate afectunile pe care mi le le-ai insirat pana acum.…
Dau repede foaia inapoi la momentul cand am inceput consilierea ca sa fiu convinsa ca n-am facut cea mai grava greseala posibila.
Nu credeam ca mi s-ar putea intampla sa omit o asemenea afectiune…
Pentru ca de aici incep cu tot ce urmeaza!
Ca sa ne intelegem: primul lucru la o consiliere nutritionala dupa nume si varsta, intreb de ce afectiuni sufera omul.
Abia apoi trec la greutate, inaltime si restul.
Dar in afara de diabet, pacienta imi spusese totul:
infectii urinare frecvente, urina des si putin, probleme cu vedere pentru ca trebuise sa-si schimbe ochelarii (nu un anumit diagnostic), edeme la picioare (picioare umflate), un picior mai vanat decat celalalt (adica un inceput de tromboza) si nu in ultiml rand –furnicaturi si amorteli ale picioarelor. Aici mai trebuie sa adaug obezitatea morbida de care suferea si care putea sa ii dea toata patologia(simptomatologia) pe care mi-o insirase mie!!
Si normal ca asa am presupus si eu!!
Dar de fapt erau doar complicatiile diabetului,(a variatiilor glicemiei), datorate obezitatii ,cu afectarea vaselor de sange-a ochilor (retinopatia pana la cataracta), a rinichilor(insuficienta renala pana la dializa) si a „piciorului diabetic”(tromboza-pana la gangrena soldat cu taierea piciorului), a nervilor (polineuropatia diabetica) etc..
Nu ma gandisem nici intr-o mie de ani ca vreo persoana, vreodata, ar putea sa puna diabetul pe locul 10 in multitudinea de simptome insirate...
Cand i-am explicat ca asa ceva nu se omite la nici un medic la care merge, a fost uimita de faptul ca eu dadeam o asemenea importanta acestei boli. Din explicatiile ei am inteles ca nici medicii la care a mai ajuns cu alte afectiuni, nu i-au dat prea multe explicatii sau macar sa-i sublinieze importanta tratamentului si a dietei in aceasta boala perfida.
Pana la urma am inteles-o pentru ca si eu lucrez in sistemul medical si stiam ca medicii nu dadeau importanta dietei in diabet(si in nici o boala). Majoritatea considera ca daca pacientul are tratament, se poate manevra totul din medicatie.
Adica daca are hipoglicemie, ia o lingurita de zahar si-si injumatateste pastila antidiabetica data viitoare. Daca nu face fata pastiluta, ori mai ia jumatate, ori merge la diabetolog si-i schimba medicatia cu alte mizerii..(sorry, dar nu ma pot abtine).
Alti medici alte specializari), care nu prea stiu cu ce se mananca diabetul, nici nu iau in seama boala(bolnavul) pentru ca nu se complica. Merge si la nimereala! Poate nu se intampla nimic!
Diabetologia este o specialitate dificila.
Daca nu ai contact cu cat mai multi bonavi cu diabet, sa fi pus in situatia sa iei decizii la o hipo sau hiperglicemie sau chiar coma diabetica, nu ai mari sanse sa ramai cu ceva dupa ce citesti partea teoretica. Si asta o spun tot din proprie experienta, cu bolnavii si cu medicii.
In sfarsit, ca incheiere, am sa subliniez inca odata importanta dietei (modului de viata)in diabet ca si in orice boala.
Am avut pacienti la cabinet care printr-o alimentatie corecta au reusit sa renunte la tot ce insemna pastille de diabet (antidiabetice orale) si chiar la insulina (vorbesc doar de diabetul de tip II). Bineinteles, ma refer la ce le-am indicat eu in alimentatie, nu alti nutritionisti, pentru ca nu stiu rezultatele altor nutritionisti. Si da! Se poate!! Dintr-o alimentatie echilibrata, cu alimente cheie, si de fapt uzuale si la indemana, sa faci minuni.
Eu personal am fost uimita si impresionata chiar daca stiam ca acesta va fi rezultatul. Dar cand stai mai bine de 20 de ani in sistemul medical, ajungi sa pui la indoiala cateodata ca ceea ce faci tu are importanta, te blazezi oarecum si sa intelegi ca nu se va schimba nimic din cauza mafiei companiilor farmaceutice si a medicilor care sunt o patura mult mai elevata(cred ei) si care mai devreme sau mai tarziu, invariabil, ajung sa se creada zei… Cultul personalitatii… Toti cunoastem genul..:)… Asta e o alta discutie…lunga
English 
Romanian